Comuna Ciolanesti

Obiceiuri de iarna

Catre sfarsitul lunii decembrie, mai precis cu doua zile inainte de Craciun, in seara zilei de 23 decembrie vin "colindatorii" sau cum se mai spune pe la noi "colindetele": grupuri mai mari sau mai mici de copii sau un singur grup mare, ce striga la poarta sateanului "colindeti, colindeti" sau "buna seara la Ajun ca e maine Mos Craciun". Gazda imparte colindete, un fel de colacei mai mici preparati (copti) in cuptorul propriu sau in soba, apoi covrigi (acum se impart colindatorilor biscuiti), rar se mai dau nuci, mere. Colindatorilor adulti, gazda le ofera cate un pahar cu vin. Inainte se obisnuia ca a doua zi de dimineata, adica pe 24 decembrie sa colinde recitand versurile: Un alt obicei - pierdut in negura timpului - in seara zilei de 24 decembrie - grupuri de 2-4 copii veneau cu steaua - colindau la fereastra luminata, obicei reluat timid in zilele noastre.
Alt obicei este "Irodul" format din 9 flacai cu o costumatie speciala, obicei care dura trei zile (zilele Craciunului, la Anul Nou si chiar de Boboteaza si Sf. Ion). Acest obicei avea un caracter religios - regele Irod a dat porunca sa fie ucisi toti copiii sub doi ani, varsta in care se incadra si Domnul Iisus Hristos; au fost ucisi copii nevinocati, peste 40 mii, fara a reusi sa-l omoare pe copilul Hristos.
"Capra" - un alt obicei cu un numar mic de colindatori: Capra, ciobanul (stapanul caprei), si 2-3 fluierasi si tobosarul. Tobosarul era cel ce batea toba si facea trecerea de la Anul Vechi la Anul Nou.
"Plugusorul" - obicei ce se pastreaza si in zilele noastre, colindatorii recitau versuri precum:
Un colindator arunca cu grau in geamul casei urand: sanatate, frumusete sufleteasca si belsug, iar din casa le raspundeau: "Ca mine, ca mine" - adica frumosi.
Alt obicei disparut, "Vasilca". Flacaii aduceau pe o tava capatana unui porc si cu aceasta ocazie urau gazdei pentru anul viitor recolte mai bune, mai bogate si sanatate.
In prima zi a Anului Nou copiii veneau cu "sorcova" si urau tuturor membrilor familiei bucurii si sanatate, roade bogate si vite cat mai multe in grajduri.
"Boboteaza" - in aceasta zi oamenii merg la biserica, iau "aghiazma" sfintita de catre preot, iar a doua zi de Sf. Ion, fiecare membru al familiei bea cate o inghititura dis-de-dimineata. Se boteaza casa, animalele, pasarile cu un buchet de busuioc legat cu fir rosu. In zilele de Boboteaza sau Sf. Ion oamenii scoteau din curte caii si magarii, boii si-i plimbau prin sat singuri sau inhamati la sanie sau caruta.

De Sf. Ion era obiceiul de a se "iordani" fetele. Inainte avea un caracter religios, apoi a devenit un prilej de distractie, se legau prietenii, iar nu de putine ori aceste prietenii mergeau spre casatorie. Baietii plecau la fete, acestea ii tratau cu vin, tuica fiarta, carne fripta, cozonaci, prajituri, gogosi. Aceste obiceiuri au disparut in comuna noastra.

Obiceiuri de primavara

"Lasata secului" vestea marea venire a primaverii, inceputul postului Pastelui si a muncilor agricole. Seara se petrecea cu mancaruri alese, bautura, jocuri. In aceasta seara se strigau fetele nemaritate si lista "flacailor tomnatici". A doua zi acestia erau batuti cu un burduf (un ciorap umplut cu lana sau bumbac) si nu erau lasati pana cand nu promiteau ceva de bautura (cu aceasta ocazie unele fete si baieti se imprieteneau devenind mai tarziu sot si sotie).

Obiceiuri de vara

Un moment important in desfasurarea obiceiurilor de vara il constituie "Rusaliile", cand se practica obiceiul "Calusului". Originea se pastreaza inca de la romani - grupul de calusari era format din 8, 10 sau 12 persoane. Din randul lor fac parte: un vataf, un stegar si mutul - restul erau jucatori (vataful primeste juramantul, leaga steagul si il inmaneaza stegarului - fiecare punea mana pe steag si jura: "juram sa ne legam, sa fim cu totii cat tine calusul, sa jucam in credinta, sa ascultam si sa nu dosim nimic"). Mutul este un personaj mascat care produce multa ilaritate, prin gesturile si mimica sa. La sfarsitul sarbatorilor, vataful dezlega de juramant pe membrii formatiei, prin cuvintele: Vataful zice - "sunteti liberi, v-am dezlegat de juramant".
Tot in prima parte a lunii iunie, uneori la o saptamana dupa Rusalii, era un obicei - "mosii de oale" sambata (se imparteau oale de pamant), iar luni era "spalatul pe picioare" (se servea la masa pasat, boabe de porumb rasnit si fiert, colarez), orez cu lapte (orez fiert in lapte).
"Paparudele" - erau formate din 2-3 copii pana la 10 ani (dezbracati, acoperiti la mijloc cu frunze) - jucau implorand ploaia sa vina cat mai repede, sa nu mai fie seceta. In timpul jocului peste copii se aruncau galeti cu apa si se spuneau versurile:
Alt obicei, si acesta din pacate disparut, "Mumulita ploii", consta in existenta unei papusi de pamant, ingropata cu bocete de catre fete si cantece de jale, prin care se implora ploaia.